Mitică Dragomir și fiul său, Bogdan, au fost păcăliți de membrii a două clanuri celebre. Aceștia din urmă le-au vândut terenuri în Capitală în baza unor hotărâri judecătorești falsificate, au spus, pentru GÂNDUL, surse judiciare. Poliția și procurorii fac, miercuri, 35 de percheziții în acest dosar de înșelăciune.
O acțiune de proporții a Poliției Române și Parchetului General a scos la iveală o escrocherie uriașă cu terenuri deținute de Primăria Capitalei. Surse judiciare au dezvăluit pentru Gândul că două clanuri celebre au vândut proprietățile statului, timp de cinci ani, în baza unor
sentințe judecătorești falsificate. Escrocii au obținut peste șase milioane de euro din aceste tranzacții. Una dintre victime este chiar Dumitru Dragomir care a plătit bani grei pentru un teren pe care a ridicat un complex imobiliar de lux.
Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) și fiul său au căzut victime unei escrocherii de proporții, pusă la
cale de două clanuri celebre. Surse judiciare au dezvăluit, pentru Gândul, că cei care l-au înșelat pe Mitică Dragomir fac parte din Clanul Stemabil, al cărui lider este fiul celebrei ghicitoare Maria Câmpina, și din Clanul Buzea, unde lider este fiul ghicitoarei Brățara.
Pe proprietatea vândută de escroci, fostul șef al LPF și fiul său au construit celebrul complex imobiliar de lux Herastrau Parkview.
Din primele date furnizate de anchetatori reiese că, timp de cinci ani, din 2018 și până în 2023, membrii celor două clanuri au efectuat
tranzacții cu proprietăți ce aparțin de Primăria Capitalei și de Consiliul General al Municipiului București de pe urma cărora au câștigat peste
șase milioane de euro.
Uriașa escrocherie a fost stopată abia astăzi. Poliția Română a transmis că polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice, împreună cu cei ai Direcției de Investigații Criminale, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, efectuează 35 de percheziții domiciliare, în municipiul București și județul Ilfov.
Este vorba despre un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în declarații.
„Din cercetările efectuate până în prezent a reieșit faptul că, începând cu anul 2018, în municipiul București, mai multe persoane ar fi
efectuat tranzacții succesive de vânzare-cumpărare pentru imobile – terenuri aflate în patrimoniul unei instituții publice (respectiv al unui
consiliu), prin utilizarea unor sentințe judecătorești definitive și irevocabile falsificate, care ar fi atestat, în mod nereal, faptul că „proprietarii” inițiali ar fi dobândit imobilele în cauză în baza uzucapiunii de 30 de ani”.
Prin definiție, Uzucapiunea sau prescriția achizitivă de lungă durată (30 de ani) este un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a
altui drept real (dezmembrământ al dreptului de proprietate, de ex. servituţi) prin posedarea neîntreruptă, fără bună-credință sau un just
titlu. Prescripţia achizitivă operează ca o sancţiune civilă pe care o suportă titularul dreptului de proprietate şi se justifică prin pasivitatea
sa, timp îndelungat, lăsând bunul în posesia altuia.
Poliția Română a mai precizat că, imobilele astfel intabulate ar fi fost vândute către persoane interpuse și, ulterior, în unele cazuri, revândute
către persoanele care se ocupau de falsificarea actelor, iar, în alte cazuri, către cumpărători de buna credință, care ar fi achitat sume consistente de bani, chiar dacă terenurile tranzacționate se cuvin de drept Statului Român.
„Prin activitatea infracțională desfășurată, persoanele cercetate ar fi obținut venituri de aproximativ 6.000.000 de euro”, se arată în comunicatul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR).
De asemenea, precizează aceeași sursă, la sediul Inspectoratului General al Poliției Române vor fi aduse 24 de persoane (18 persoane
bănuite), în vederea realizării activităților specifice de urmărire penală si pentru dispunerea de măsuri corespunzătoare.
„În cadrul activităților desfășurate, se urmărește și descoperirea de bunuri, în vederea luării măsurilor asigurătorii de recuperare a
prejudiciului”, se mai precizează în comunicat.